duminică, 2 octombrie 2011

Rugăciune

 Dragă Isuse,

Ieri am împlinit douăzeci și doi de ani de când am început călătoria care se cheamă viață și vreau să îți mulțumesc pentru tot, pentru lucrurile materiale pe care mi le-ai oferit atât de generos dar nu trebuie să uit să amintesc de răbdarea cu care ai așteptat să Te cunosc, la rându-mi. Eu am un temperament destul de impulsiv și dacă am fi avut neșansa să inversăm rolurile cred că m-aș fi enervat destul de repede și sigur  aș fi fost rea. Dar nu, tu ești Bun și cu o tandrețe care îmi umple inima de pace nu ai luat aminte la nebuniile mele de copil mic.

La fel  și acum îmi ierți păcatele tinerești cu aceeași Inimă a iubirii, în mod special păcatul răutății despre care  îmi amintesc că nu este specific unei vârstei anume dar care are mare putere asupra mea.  Știi, îmi pare extrem de rău că mânia am revărsat-o din plin deseori, valurile ei rănind pe cei din jur.

Astăzi, în biserică, meditam la trecutul  meu răutăcios și mi-am amintit de Tine mergând printre oameni. Toți Te iubeau! Te iubeau pentru că tu erai Bun, pentru că reprezentai  Alternativa la religiozitate și judecată. Luându-Te ca model de comparație știu că mă asemăn atat de puțin! Nu departe de ieri am stat ca o regină a hidoșeniei pe tronul inchizitorului și după aceea m-am simțit foarte rușinată de tot acel proces stupid în care eu figuram drept inocența  supremă. Îți mulțumesc că în timpul cultului am simțit iertarea ta și, ca un fel de bonus pe care iar nu îl merit și care e doar grația ta, m-ai umplut de dragoste.

Isuse, îți sunt recunoscătoare! Mi-e dor de Tine și Te rog să vii mai repede pentru că este multă suferință. Până atunci, însă, te rog ajută-mă să fiu mâinile și picioarele tale, o mărturie a dragostei Tale infinite. Doamne, îți mulțumesc  și pentru că  în următorii douăzeci și doi de ani vei rămâne cu mine. Te iubesc!
A ta,
Laura.
  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu