Citesc pe Yahoo din Italia rezultatele unui studiu care relevă că persoanele care își recunosc greșelile și se rușinează de ele au beneficii pentru că sunt percepute că fiind mai calde în relațiile cu semenii. N-aș spune că e total fals sau total adevărat, mai degrabă cred că depinde de cei cu care interacționeză. Un gest poate fi interpretat în mod diferit de două persoane.
Asta mă duce cu gândul la ce semnificație are cuvântul reputație. Conceptul de a fi vorbit de bine de către ceilalți m-ar fi lăsat rece dacă nu îl găseam în Biblie. Acolo se spune, de exemplu atunci când trebuia să fie ales un bărbat în funcția de diacon, că una din condiții era ca el să aibă o reputație bună. Or fi fost oamenii de atunci mai credincioși, nu o pot spune, în sensul că în judecățile lor de valoare nu s-ar fi lăsat influențați de invidie, dar asta e o aberație pentru că invidia ne caracterizează ca ființe umane, indiferent de timpul istoric în care ne încadram.
N-am nicio idee dar nu știu de ce, termenul reputație mă strânge în spate. Câteva idei neclare:
N-am nicio idee dar nu știu de ce, termenul reputație mă strânge în spate. Câteva idei neclare:
-îmi limitează libertatea : trebuie să mă întreb mereu care sunt convențiile societății de care trebuie să țin cont
-oamenii sunt răutăcioși și o calitate poate deveni defect pentru complexați
-oamenii sunt răutăcioși și o calitate poate deveni defect pentru complexați
-misoginismul: o fată nu trebuie să se comporte așa pentru că nu se cuvine...
Per total, cred că implică tone de legalism.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu